Category Archives: Diverse

Loglan

by

Este vorba de un limbaj logic adus in atentie de James Cooke Brown in 1955. Brown a facut aceasta limba pentru a testa ipoteza Sapir-Whorf, care spunea ca structura limbii determina limita pana la care un vorbitor poate sa gandeasca in respectiva limba.

Limba vorbita de un vorbitor determina nivelul maxim de dezvoltare care poate fi atins de catre o persoana. Asa ca oamenii nu se pot dezvolta dincol de limitele impuse de limbajul lor.

Brown a realizat Loglan pentru a testa daca aceasta limba ii va face pe oameni sa gandeasca diferit si daca reuseste sa sara peste limitarile impuse de propria limba cunoscuta anterior.

Spre deosebire de limbile naturale, cum e engleza Loglan este lipsita de ambiguitate. Ii lipsesc cuvinte care au acelasi inteles, care suna familiar cand sunt pronuntate.

Limba e baza pe un limbaj matematic logic, insa nu ai nevoie sa stii matematica pentru a te descurca cu limbajul inventat.

Vocabularul limbii are deja 10.000 de cuvinte, dintre care doar 1000 sunt folosite in mod frecvent. Cuvinte noi apar prin unirea a doua cuvinte existente sau prin imprumutul cuvintelor din alte limbi. Limba poate deveni la un moment dat o limba universala a lumii.

Te plictisesti cat folosesti pisoarul? O companie s-a gandit la tine si a adaugat reclame

by

Ca orice barbat care se respecta, cand trebuie sa mergi la baie mergi si gata. E poate singurul loc pe care nu ai cum sa-l eviti indiferent unde te afli si locul unde nu te-ai astepta sa fii bombardat cu reclame. Bine, pot exista reclame pe pereti, dar nu si in locurile unde ai nevoie de intimitate ca sa iti faci „treaba” rapid si bine.

Totusi olandezii nu s-au multumit cu reclamele obisnuite de pe ziduri si au inventat altceva, reclama la pisoar.

Poate pentru doamne nu inseamna nimic, insa domnii stiu prea bine ca dureaza ceva pana se goleste vezica si ajungi sa stai cateva zecunde sau zeci de secunde in fata pisoarului. Pisoarul smart de la olandezi nu te lasa sa pierzi timpul uitandu-te pe pereti sau poate in stanga si in dreapta si iti pune la dispozitie ecrane pe partea superioara unde apar reclame cate vrei si informatii.

Ideea este ca reclamele nu ruleaza mereu, doar cand senzorii speciali detecteaza ca un barbat incepe mictiunea. Reclamele pot fi controlate simplu prin tehnologia cloud, fluxul de reclame se personalizeaza, intervalele orare si momentele din zi sunt iarasi usor de setat. Controlul lor poate fi facut de la distanta, de pe smartphone sau pc.

Daca va merge acolo vom vedea pisoare smart si in toaletele moderne din toata lumea, barbatii vor fi mai mult decat incantati ca au ce face in loc sa se uite pe pereti sau in jos. Ramane de vazut cum vor reactiona barbatii si daca nu cumva vor fi distrasi de la „treburi”, daca vor prinde in mai multe parti din lume.

Cert este ca asa ceva e util si poate fi implementat si pentru femei care folosesc wc-ul normal pentru mictiune, sub forma unor ecrane pe usile toaletelor, in interior. Tehnologia smart va ajunge cu siguranta si in toalete, deja avem toalete care ne asigura igiena intima, care pot sa ne ajute cand suntem constipati sau cand vrem sa fim mai eficienti atunci cand folosim toaleta.

Ce ne-am face fara @ intr-o adresa de e-mail sau de ce avem nevoie de asa ceva in vremurile moderne

by

De fiecare data cand tastati o adresa de e-mail invariabil aveti nume de user, urmat de un semn ciudat cunoscut popular si sub numele de „coada de maimulta” dupa care urmeaza numele serverului respectiv, al clientului de e-mail care gazduieste respectiva adresa, un indicator practic al adresei asociate unui serviciu oferit de Google, sa spune, Gmail.

Cunoscut in lumea Internetului drept „a rond” sau @, acest simbol care a devenit foarte utilizat peste tot, inclusiv pe retele de socializare sau in conversatiile de pe Messenger are o istorie foarte ciudata, si nu e deloc asa de nou precum am crede. Istoria @-ului incepe inca din timpul Imperiului Roman, cu peste 2.000 de ani in urma.

Latinescul add avea ca transpunere grafica chiar @, tradus mai simplu spre, practic realizeaza o legatura cu ceva. Vreme de cateva sute de ani @ nu a fost asa de des folosit, insa dupa 1970, pionierul e-mail-ului si al mesageriei digitale, Ray Tomlinson a redescoperit simbolul si l-a reintrodus in uz.

Cand a vrut sa isi puna in practica ideea barbatul a cautat un simbol foarte rar gasit pe o tastatura de masina de scris si l-a gasit rapid: @. La inceput semnul a fost folosit doar in contabilitate, cu sensul de cu rata de,  apoi a ajuns sa faca parte din tastaturi virtuale si fizice lansate de mai toate companiile producatoare de device-uri moderne.

Prima data a aparut la o tastatura in 1889, se gaseste si in limbaje de programare. Raspandirea simbolului in trecut s-a datorat negustorilor italieni, el se gasea in facturi si chitante care tot circulau prin Europa.

In documentele comerciale medievale spaniole aparea sub forma de arroba, care echivala cu 12 kg. @ este astazi utilizat pe scara larga, apare mai mereu in tot felul de imprejurari pe internet, cu ajutorul sau se pot gasi mai usor anumite adrese sau se pot realiza anumite combinatii pentru a nu pierde timp prea mult la tastarea unor coduri mai complicate.

Originile sale certe nu sunt cunoscute, poate fi chiar si arab, dar se stie clar ca a revolutionat modul in care comunicam si a influentat dezvoltarea unor metode de comunicare simplificate, adresele de e-mail.

Cat de dragut esti cu cei din jur

by

Blandetea si empatia sunt doua calitati predeterminate si dictate de ADN. Exista o gena care produce un receptor pentru oxitocina, hormonul fericirii, dragostei. Receptorul determina cat de multa compasiune simtim fata de ceilalti. Gena raspunzatoare de receptorii oxitocinei vine in trei variante, G/G, A/A si A/G.

Cei care au varianta cu dublu G, fiecare G de la un partinte, au o blandete foarte mare si sunt mult mai „milosi”. Daca s-a mostenit gena cu doi de A empatia fata de ceilalti este foarte redusa, cei cu ambele litere sunt undeva la mijloc, nici asa, nici asa.

Partea buna este ca la cei cu gena cu dublu G nu mai apare autismul asa de des, dar nici anxietatea sociala, opusul este valabil pentru cei cu A/A. Cei care au o astfel de mostenire genetica isi pot pastra bunatatea si in conditii extreme. Oamenii de stiinta au testat si cum reactioneaza oamenii cu gene diverse atunci cand au o anumita temere majora.

Si cand sunt nesiguri au aceleasi reactii daca au gena cu dublu G, compasiunea insa dispare la cei cu alte variante de gene. A fi dragut cu ceilalti este o trasatura comuna, din 348 de oameni studiati, mai bine de 50% au avut gena cu dublu G si doar 7.2% au avut-o pe cea cu dublu A.

Interesul pentru calatorii

by

Sunt unii oameni care nu ar pleca de acasa nicaieri si ar sta in acelasi loc toata viata. Sunt insa si altii care vor sa calatoreasca mereu in jurul lumii. Diferentele sunt date de receptorul dopaminei si de gena raspunzatoare de acesta.

Variatia genei respective care apare destul de rar poate fi asociata cu dorinta de calatorie si cu o curiozitate mai mare. Cei care au aceasta varianta a genei sunt mai predispusi la aventuri si la experiente noi. 20% din toata populatia globului are aceasta varianta.

Cu cat tarile unde sunt indivizii sunt mai departe de Africa, cu atat gena e mai puternica. Se pare ca viata ar fi inceput undeva in Africa, asa ca dorinta de calatorie se explica cumva. Gena are si o asociere interesanta cu un comportament Nearderthalic.

Cei care o poseda isi petrec toata viata prin calatorii si explorand zone exotice, insa s-ar putea sa devina si canibali uneori si sa caute alte surse de hrana, totul de la o gena si variatiile ei.

Cat de bun conducatori auto suntem

by

Un studiu al Universitatii din California a scos la iveala faptul ca o gena poate fi raspunzatoare de condusul foarte prost. Exista o proteina in creier care e secretata cand facem diverse lucruri.

Ea ne ajuta sa invatam mai usor si sa retinem mai bine informatii, celulele din creier functioneaza in parametri optimi cand BDNF, proteina, este activa. Cei care au gena buclucasa produc mai putina proteina si astfel creierul e un pic mai confuz. Oamenii care au gena nu mai pot sa invete bine noi abilitati, nu retin informatii esentiale si isi corecteaza actiunile pe baza greselilor.

Ca sa vada daca e adevarat ce au descoperit oamenii de stiinta au creat o simulare in care participantii conduceau pe un drum plin de denivelari si de curbe. Oamenii cu gena respectiva au obtinut rezultate mai proaste la condus de cat restul, procentul gresilelor facute situandu-se undeva la 20%.

In America, 30% din populatie are aceasta gena. Asa ca data viitoare cand va oprest politia dati vina pe genetica si nu pe oboseala…

Gustul mancarii

by

Unii vor ceva condimentat mereu, altii se multumesc cu o mancare simpla, fara prea multe ingrediente. Ceea ce pare a fi ceva foarte bun pentru un individ poate sa fie ceva greu de digerat si chiar de privit pentru altul. Genetica determina aromele si gusturile pe care le simtim zi de zi. In 1931 s-a descoperit aceasta legatura ciudata dintre ADN si gust.

Chimistul Arthur Fox lucra cu o pulbere de PTC, un compus chimic cu un gust mai deosebit, daca ajungea pe papilele gustative. Cand pulberea a ajuns in aer si pe papilele gustative ale colegilor de laborator, ei au inceput sa se planga ca simt ceva amar in gura. PTC-ul nu avea niciun gust pentru Fox, asa ca nu prea intelegea ce se intampla. Asa ca a facut experimente pe familie si prieteni ca sa vada ce fel percepe fiecare gustul substantei numite PTC.

Unii au spus ca e prea amar, altii au spus ca nu are gust. Gustul acestei substante este afectat de prezenta unei gene speciale la nivelul ADN-ului uman. In functie de varianta genei gustul era amar sau nu era asociat cu niciun gust cunoscut. In 2005 un studiu interesant a scos la iveala faptul ca aceeasi gena era raspunzatoare si pentru apetitul celui mic pentru bomboane.

Copiii care aveau doua gene ca determinau amareala erau inclinati sa adore mancarea si bautura cu mult zahar. Cei care nu prea reusesc sa determine gustul dulce pot da vina tot pe o anumita gena.

Asa ca anumite arome, gusturi ajung sa ii copleseasca, creierul refuzand sa mai vina in „contact” cu gustul respectiv. Se evita mancarea cu gust prea puternic si arome exotice pentru a nu se ajunge la situatii jenante.

Talentul muzical

by

Ca sa fii un chitarist bun sau un compozitor bun ai nevoie si de o mostenire genetica aparte, de anumite gene in ADN. Un studiu suedez bazat pe neurostiinta a vrut sa afle daca abilitatile muzicale sunt prezente si evidente la gemenii identici.

Au fost intrebati cat de des canta la un instrument si li s-a cerut sa recunoasca un ritm si o anumita frecventa. Desi nu facusera exercitii la fel demult, gemenii aveau aceleasi abilitati muzicale. Intr-un test extrem, unul dintre gemeni a invatat 20.000 de ore in plus si nu a putut sa se diferentieze cumva de cel care nu facuse decat cateva ore, ambii aveau aceleasi abilitati muzicale.

Tendinta de a canta la un instrument era mostenita in proportie de 40-70%, genetica influenteaza talentul muzical si modalitatea si rapiditatea cu care acest talent se dobandeste.

Copiii nu ar trebui descurajati atunci cand vor sa cante la un instrument, pe masura ce exerseaza pot deveni si mai buni si pot chiar sa castige bani din muzica. Conteaza mult insa sa existe si gena respectiva.

Popularitatea noastra

by

Daca aveti o multime de prieteni ati mostenit gena popularitatii. Oamenii de stiinta au studiat diverse gene care ar fi raspunzatoare pentru popularitate, au incercat sa afle daca genele pot determina un raspuns pozitiv din partea celor din jur.

Popularitatea la barbati are legatura cu gena care afecteaza nivelul serotoninei. Cand serotonina e prea multa in corp apare impulsivitatea, dorinta de a trece peste reguli.

Si cand se trece peste reguli tanarul devine foarte apreciat de cei din jur, din gasca. 200 de barbati au fost testati pentru a se vedea ce rol are gena si cat de populari sunt in grup. Cei care tot faceau probleme peste tot erau foarte populari, aveau si gena popularitatii, evident.

Gena este studiata si acum si se vrea sa se descopere si ce rol are la femei, daca si la ele comportamentul celorlalti fata de ele este la fel ca la barbati.

Probleme medicale aduse in discutie doar pentru a vinde produsele

by

Unii cred ca Wi-Fi-ul este periculos sau ca au o intoleranta la el

Foarte multa lume s-a trezit dintr-odata ca are hipersensibilitatea electromagnetica. Cei care sufera de asa ceva nu pot sta in preajma vreunui telefon sau router pentru ca li se face rau in timp. S-a ajuns si pana acolo incat unii au vrut sa fie date legi prin care sa li se recunoasca afectiunea. In Suedia si Franta au fost oameni care au reusit sa aiba si beneficii de pe urma acestei boli inchipuite. Multi ajung sa aiba si certificate care sa ateste ca sufera de astfel de boli asa ca exista o confuzie care se mentine si e alimentata periodic. Autoritatile in domeniu au verificat informatiile dar au considerat ca partea cu electromagnetismul trebuie data deoparte. Nu exista probe care sa ateste ca Wi-Fi-ul poate cauza astfel de boli. Toti cei care spun ca au astfel de boli au niste simptome comune, dureri de cap, stare de rau, nu stiu clar de la ce li se trage. Boala inchipuita poate aparea si pentru ca un invidid crede cu tarie ca un lucru e rau pentru el, ii face rau. Corpul sau reactioneaza la convingerile sale si asa apare si boala respectiva. Oamenii de stiinta cred ca nu e nimic in neregula cu Wi-Fi-ul si ca putem folosi telefoanele fara probleme si de acum inainte.

Sensibilitatea la gluten si importanta ei prea mare

Astazi e la moda sa ai o dieta fara gluten, unii spun ca ne poate face sa ne simtim rau, sa fim obositi si sa avem fel de fel de boli asociate cu prezenta lui in organism. Desi nu exista teste si oamenii care sufera de sensibilitatea la gluten nu se duc la doctor anual apar zeci de oameni care refuza sa manance ceva ce contine gluten. Intoleranta la gluten e greu de dovedit oricum, cei care nu au probleme cu alergiile sau alte afectiuni ce pot da astfel de simptome continua sa creada ca sunt bolnavi si nu pun gura pe nimic ce are gluten. Foarte multa lume crede ca glutenul e rau si ca trebuie eliminat complet, desi nu au dovezi clare, unii psihologi spun ca ei incearca sa isi convinga corpul ca nu are nevoie de gluten si ca le va face rau odata ajuns in sistemul digestiv. Pacientii care sufera de IBS, sindromul colonului iritabil sunt cei care pretind ca au si intoleranta la gluten, studiile au aratat ca nu e altceva decat un efect de placebo. Cei care sufera de IBS sunt sensibili la orice, glutenul este o proteina si nu prea are treaba cu efectele acestei boli. Pentru cine are probleme cu glutenul exista teste care pot scoate din discutie orice afectiune, sensibilitatea la gluten poate fi doar o sensibilitate stomacala accentuata la nivel psihologic.