Category Archives: Diverse

Piatra solara sau smaraldul

by

Un cristal de calcit a fost gasit in epava unei nave de razboi scufundata in 1592 in jurul Insulelor Canalului. Localizarea cristalului sugera faptul ca era folosit pe post de device de navigare. Desi nu s-au gasit pe situri arheologice bucati intregi din aceste cristale, particele de cristal s-au gasit recent si in alte locuri. Aceste sunt dovezi clare ca vikingii se foloseau de smarald in diverse activitati zilnice.

Din cauza formei ciudate a cristalului descoperit in epava navei el dubla o imagine prin intermediul unor fenomene optice atribuite luminii. Cand imaginile se uneau navigatorul putea determina estul si vestul, directia de deplasare chiar si atunci cand era ceata puternica, cand era innorat, cand Soarele coborase deja sub linia orizontului. Pana sa se foloseasca busola solara smaraldul era la mare cautare printre navigatori, pe timp de zi se folosea busola, noaptea smaraldul. Cu aceste doua instrumente speciale vikingii navigau in tot felul de ape si in orice conditii.

Societatea iubitorilor de ciocolata de calitate

by

Pe vremuri bauturile pe baza de ciocolata erau foarte cautate. Mayasii si aztecii adorau boabele de cacao, le serveau sub forma de lichid sau pulbere. In vestul Americii nu prea existau dovezi ale prezentei delicioasei ciocolate.

Recent insa au fost facute descoperiri datand din anul 900 i.Hr. si din secolul 14 care dovedesc ca elitele de atunci savurau ciocolata la discretie, dar si oamenii de rand aveau pe mese ciocolata, dar de calitate mai slaba. Ciocolata se importa in cantitati uriase, toate claselesociale o mancau, cacaoa se platea in turcoaz, foarte popular in Mesoamerica, Mexic si America centrala pe la 900 i.Hr.

Loglan

by

Este vorba de un limbaj logic adus in atentie de James Cooke Brown in 1955. Brown a facut aceasta limba pentru a testa ipoteza Sapir-Whorf, care spunea ca structura limbii determina limita pana la care un vorbitor poate sa gandeasca in respectiva limba.

Limba vorbita de un vorbitor determina nivelul maxim de dezvoltare care poate fi atins de catre o persoana. Asa ca oamenii nu se pot dezvolta dincol de limitele impuse de limbajul lor.

Brown a realizat Loglan pentru a testa daca aceasta limba ii va face pe oameni sa gandeasca diferit si daca reuseste sa sara peste limitarile impuse de propria limba cunoscuta anterior.

Spre deosebire de limbile naturale, cum e engleza Loglan este lipsita de ambiguitate. Ii lipsesc cuvinte care au acelasi inteles, care suna familiar cand sunt pronuntate.

Limba e baza pe un limbaj matematic logic, insa nu ai nevoie sa stii matematica pentru a te descurca cu limbajul inventat.

Vocabularul limbii are deja 10.000 de cuvinte, dintre care doar 1000 sunt folosite in mod frecvent. Cuvinte noi apar prin unirea a doua cuvinte existente sau prin imprumutul cuvintelor din alte limbi. Limba poate deveni la un moment dat o limba universala a lumii.

Te plictisesti cat folosesti pisoarul? O companie s-a gandit la tine si a adaugat reclame

by

Ca orice barbat care se respecta, cand trebuie sa mergi la baie mergi si gata. E poate singurul loc pe care nu ai cum sa-l eviti indiferent unde te afli si locul unde nu te-ai astepta sa fii bombardat cu reclame. Bine, pot exista reclame pe pereti, dar nu si in locurile unde ai nevoie de intimitate ca sa iti faci „treaba” rapid si bine.

Totusi olandezii nu s-au multumit cu reclamele obisnuite de pe ziduri si au inventat altceva, reclama la pisoar.

Poate pentru doamne nu inseamna nimic, insa domnii stiu prea bine ca dureaza ceva pana se goleste vezica si ajungi sa stai cateva zecunde sau zeci de secunde in fata pisoarului. Pisoarul smart de la olandezi nu te lasa sa pierzi timpul uitandu-te pe pereti sau poate in stanga si in dreapta si iti pune la dispozitie ecrane pe partea superioara unde apar reclame cate vrei si informatii.

Ideea este ca reclamele nu ruleaza mereu, doar cand senzorii speciali detecteaza ca un barbat incepe mictiunea. Reclamele pot fi controlate simplu prin tehnologia cloud, fluxul de reclame se personalizeaza, intervalele orare si momentele din zi sunt iarasi usor de setat. Controlul lor poate fi facut de la distanta, de pe smartphone sau pc.

Daca va merge acolo vom vedea pisoare smart si in toaletele moderne din toata lumea, barbatii vor fi mai mult decat incantati ca au ce face in loc sa se uite pe pereti sau in jos. Ramane de vazut cum vor reactiona barbatii si daca nu cumva vor fi distrasi de la „treburi”, daca vor prinde in mai multe parti din lume.

Cert este ca asa ceva e util si poate fi implementat si pentru femei care folosesc wc-ul normal pentru mictiune, sub forma unor ecrane pe usile toaletelor, in interior. Tehnologia smart va ajunge cu siguranta si in toalete, deja avem toalete care ne asigura igiena intima, care pot sa ne ajute cand suntem constipati sau cand vrem sa fim mai eficienti atunci cand folosim toaleta.

Ce ne-am face fara @ intr-o adresa de e-mail sau de ce avem nevoie de asa ceva in vremurile moderne

by

De fiecare data cand tastati o adresa de e-mail invariabil aveti nume de user, urmat de un semn ciudat cunoscut popular si sub numele de „coada de maimulta” dupa care urmeaza numele serverului respectiv, al clientului de e-mail care gazduieste respectiva adresa, un indicator practic al adresei asociate unui serviciu oferit de Google, sa spune, Gmail.

Cunoscut in lumea Internetului drept „a rond” sau @, acest simbol care a devenit foarte utilizat peste tot, inclusiv pe retele de socializare sau in conversatiile de pe Messenger are o istorie foarte ciudata, si nu e deloc asa de nou precum am crede. Istoria @-ului incepe inca din timpul Imperiului Roman, cu peste 2.000 de ani in urma.

Latinescul add avea ca transpunere grafica chiar @, tradus mai simplu spre, practic realizeaza o legatura cu ceva. Vreme de cateva sute de ani @ nu a fost asa de des folosit, insa dupa 1970, pionierul e-mail-ului si al mesageriei digitale, Ray Tomlinson a redescoperit simbolul si l-a reintrodus in uz.

Cand a vrut sa isi puna in practica ideea barbatul a cautat un simbol foarte rar gasit pe o tastatura de masina de scris si l-a gasit rapid: @. La inceput semnul a fost folosit doar in contabilitate, cu sensul de cu rata de,  apoi a ajuns sa faca parte din tastaturi virtuale si fizice lansate de mai toate companiile producatoare de device-uri moderne.

Prima data a aparut la o tastatura in 1889, se gaseste si in limbaje de programare. Raspandirea simbolului in trecut s-a datorat negustorilor italieni, el se gasea in facturi si chitante care tot circulau prin Europa.

In documentele comerciale medievale spaniole aparea sub forma de arroba, care echivala cu 12 kg. @ este astazi utilizat pe scara larga, apare mai mereu in tot felul de imprejurari pe internet, cu ajutorul sau se pot gasi mai usor anumite adrese sau se pot realiza anumite combinatii pentru a nu pierde timp prea mult la tastarea unor coduri mai complicate.

Originile sale certe nu sunt cunoscute, poate fi chiar si arab, dar se stie clar ca a revolutionat modul in care comunicam si a influentat dezvoltarea unor metode de comunicare simplificate, adresele de e-mail.

Cat de dragut esti cu cei din jur

by

Blandetea si empatia sunt doua calitati predeterminate si dictate de ADN. Exista o gena care produce un receptor pentru oxitocina, hormonul fericirii, dragostei. Receptorul determina cat de multa compasiune simtim fata de ceilalti. Gena raspunzatoare de receptorii oxitocinei vine in trei variante, G/G, A/A si A/G.

Cei care au varianta cu dublu G, fiecare G de la un partinte, au o blandete foarte mare si sunt mult mai „milosi”. Daca s-a mostenit gena cu doi de A empatia fata de ceilalti este foarte redusa, cei cu ambele litere sunt undeva la mijloc, nici asa, nici asa.

Partea buna este ca la cei cu gena cu dublu G nu mai apare autismul asa de des, dar nici anxietatea sociala, opusul este valabil pentru cei cu A/A. Cei care au o astfel de mostenire genetica isi pot pastra bunatatea si in conditii extreme. Oamenii de stiinta au testat si cum reactioneaza oamenii cu gene diverse atunci cand au o anumita temere majora.

Si cand sunt nesiguri au aceleasi reactii daca au gena cu dublu G, compasiunea insa dispare la cei cu alte variante de gene. A fi dragut cu ceilalti este o trasatura comuna, din 348 de oameni studiati, mai bine de 50% au avut gena cu dublu G si doar 7.2% au avut-o pe cea cu dublu A.

Interesul pentru calatorii

by

Sunt unii oameni care nu ar pleca de acasa nicaieri si ar sta in acelasi loc toata viata. Sunt insa si altii care vor sa calatoreasca mereu in jurul lumii. Diferentele sunt date de receptorul dopaminei si de gena raspunzatoare de acesta.

Variatia genei respective care apare destul de rar poate fi asociata cu dorinta de calatorie si cu o curiozitate mai mare. Cei care au aceasta varianta a genei sunt mai predispusi la aventuri si la experiente noi. 20% din toata populatia globului are aceasta varianta.

Cu cat tarile unde sunt indivizii sunt mai departe de Africa, cu atat gena e mai puternica. Se pare ca viata ar fi inceput undeva in Africa, asa ca dorinta de calatorie se explica cumva. Gena are si o asociere interesanta cu un comportament Nearderthalic.

Cei care o poseda isi petrec toata viata prin calatorii si explorand zone exotice, insa s-ar putea sa devina si canibali uneori si sa caute alte surse de hrana, totul de la o gena si variatiile ei.

Cat de bun conducatori auto suntem

by

Un studiu al Universitatii din California a scos la iveala faptul ca o gena poate fi raspunzatoare de condusul foarte prost. Exista o proteina in creier care e secretata cand facem diverse lucruri.

Ea ne ajuta sa invatam mai usor si sa retinem mai bine informatii, celulele din creier functioneaza in parametri optimi cand BDNF, proteina, este activa. Cei care au gena buclucasa produc mai putina proteina si astfel creierul e un pic mai confuz. Oamenii care au gena nu mai pot sa invete bine noi abilitati, nu retin informatii esentiale si isi corecteaza actiunile pe baza greselilor.

Ca sa vada daca e adevarat ce au descoperit oamenii de stiinta au creat o simulare in care participantii conduceau pe un drum plin de denivelari si de curbe. Oamenii cu gena respectiva au obtinut rezultate mai proaste la condus de cat restul, procentul gresilelor facute situandu-se undeva la 20%.

In America, 30% din populatie are aceasta gena. Asa ca data viitoare cand va oprest politia dati vina pe genetica si nu pe oboseala…

Gustul mancarii

by

Unii vor ceva condimentat mereu, altii se multumesc cu o mancare simpla, fara prea multe ingrediente. Ceea ce pare a fi ceva foarte bun pentru un individ poate sa fie ceva greu de digerat si chiar de privit pentru altul. Genetica determina aromele si gusturile pe care le simtim zi de zi. In 1931 s-a descoperit aceasta legatura ciudata dintre ADN si gust.

Chimistul Arthur Fox lucra cu o pulbere de PTC, un compus chimic cu un gust mai deosebit, daca ajungea pe papilele gustative. Cand pulberea a ajuns in aer si pe papilele gustative ale colegilor de laborator, ei au inceput sa se planga ca simt ceva amar in gura. PTC-ul nu avea niciun gust pentru Fox, asa ca nu prea intelegea ce se intampla. Asa ca a facut experimente pe familie si prieteni ca sa vada ce fel percepe fiecare gustul substantei numite PTC.

Unii au spus ca e prea amar, altii au spus ca nu are gust. Gustul acestei substante este afectat de prezenta unei gene speciale la nivelul ADN-ului uman. In functie de varianta genei gustul era amar sau nu era asociat cu niciun gust cunoscut. In 2005 un studiu interesant a scos la iveala faptul ca aceeasi gena era raspunzatoare si pentru apetitul celui mic pentru bomboane.

Copiii care aveau doua gene ca determinau amareala erau inclinati sa adore mancarea si bautura cu mult zahar. Cei care nu prea reusesc sa determine gustul dulce pot da vina tot pe o anumita gena.

Asa ca anumite arome, gusturi ajung sa ii copleseasca, creierul refuzand sa mai vina in „contact” cu gustul respectiv. Se evita mancarea cu gust prea puternic si arome exotice pentru a nu se ajunge la situatii jenante.

Talentul muzical

by

Ca sa fii un chitarist bun sau un compozitor bun ai nevoie si de o mostenire genetica aparte, de anumite gene in ADN. Un studiu suedez bazat pe neurostiinta a vrut sa afle daca abilitatile muzicale sunt prezente si evidente la gemenii identici.

Au fost intrebati cat de des canta la un instrument si li s-a cerut sa recunoasca un ritm si o anumita frecventa. Desi nu facusera exercitii la fel demult, gemenii aveau aceleasi abilitati muzicale. Intr-un test extrem, unul dintre gemeni a invatat 20.000 de ore in plus si nu a putut sa se diferentieze cumva de cel care nu facuse decat cateva ore, ambii aveau aceleasi abilitati muzicale.

Tendinta de a canta la un instrument era mostenita in proportie de 40-70%, genetica influenteaza talentul muzical si modalitatea si rapiditatea cu care acest talent se dobandeste.

Copiii nu ar trebui descurajati atunci cand vor sa cante la un instrument, pe masura ce exerseaza pot deveni si mai buni si pot chiar sa castige bani din muzica. Conteaza mult insa sa existe si gena respectiva.